Pe lângă vechimea şi proiectarea proastă a sistemului de scurgere a apei din Bucureşti, resturile pe care oamenii şi firmele de construcţii le aruncă în canale transformă oraşul, la o Pe lângă vechimea şi proiectarea proastă a sistemului de scurgere a apei din Bucureşti, resturile pe care oamenii şi firmele de construcţii le aruncă în canale transformă oraşul, la o ploaie serioasă, într-un lac Anul acesta vor fi peste o sută de lucrări de infrastructură în Capitală. Însă cu ce-i va ajuta asta pe şoferi şi nu numai, atunci când o ploaie ca cea de la sfârşitul săptămânii acesteia inundă până şi cele mai importante artere? Argumentul conform căruia nu mai avem ce face cu sistemul de canalizare din Bucureşti, pentru că ne-ar trebui zeci de ani de lucrări ca să-l refacem, este scos în faţă de către autorităţile locale, ori de câte ori plouă şi Capitala devine o mică Veneţie . Totuşi, de la an la an, este din ce în ce mai rău. Specialiştii în mediu şi reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale spun că de vină sunt în primul rând firmele de construcţii şi chiar bucureştenii care îşi fac o casă, pentru că aruncă molozul în cea mai apropiată canalizare. "Cei care construiesc o vilă sau un complex de case trebuie să aibă un contract cu o firmă de salubritate, însă aceştia, de cele mai multe ori, nu plătesc nici cei şase dolari pe tonă pentru depozitare, ci îi bagă în buzunar şi preferă să arunce la canal sau în lacuri", explică preşedintele uneia dintre cele mai active ONG-uri de mediu, Eco Civica, Niculae Rădulescu Dobrogea. Un exemplu şocant vine din sectorul 5, unde au fost descoperite un televizor şi o maşină de spălat, aruncate în canalizarea de pe strada Ştiinţei, din cartierul Prelungirea Ghencea. "Vă imaginaţi că, dacă aruncă astfel de lucruri, ce să mai zicem de moloz!", spune directorul ADP Sector 5, Octavian Mirea. Depunerile de moloz îngroaşă pereţii cond