Incasarea salariului pe card genereaza costuri tot mai mari pentru angajati. Acestia ajung sa achite comisioane chiar si de trei ori mai mari pentru servicii de care nu au nevoie ca urmare a modificarilor aduse de banci sistemului informatic.
Romania este una dintre putinele tari unde bancarizarea populatiei a inceput obligatoriu si pare sa continue pe acelasi model. La mijlocul anilor "90, bancile au lansat cardurile, un produs care a devenit coloana vertebrala a relatiei dintre banca si client. Numarul mare de carduri emise la care s-a ajuns in prezent nu s-a datorat insa cererii foarte puternice venite din partea publicului-tinta.
Rolul principal in acest scenariu l-au jucat angajatorii. La propunerea institutiilor financiare, acestia au acceptat sa vireze salariile pe card, astfel ca peste noapte milioane de romani s-au trezit utilizatori de carduri. Compania nu avea nimic de pierdut deoarece cardurile erau emise de banca unde avea deschis contul. Astfel, virarea salariilor se facea gratuit.
Pe de alta parte, banca achizitiona instantaneu o baza importanta de clienti care urmau sa-i aduca noi venituri. Pe langa taxa de emitere, clientii platesc comisioane pentru retragerea de numerar, operatiunea la care populatia apeleaza cel mai frecvent.
Produse obligatorii
Ultima tendinta in domeniul bancar este de a forta clientii care au primit carduri de salarii sa cumpere si conturi curente. In urma cu cativa ani, aceste produse erau de-a dreptul inofensive pentru portofelele clientilor. Deschiderea conturilor curente se taxa cu un comision modic, dupa care nu se mai aplica niciun tarif. Din acest motiv, ele treceau aproape neobservate.
Singurele costuri pe care populatia le suporta erau cele aferente tranzactiilor desfasurate.
Situatia este cu totul alta in prezent, cand bancile dau impresia ca n
