« Rata somajului din Capitala, mai mica decat in multe metropole europene.
« Bucurestenii si ilfovenii, campioni la munca, dar si la consum.
« Cea mai dinamica regiune a tarii, aruncata in preistoria UE din cauza infrastructurii.
Despre regiunea Bucuresti-Ilfov se poate spune, fara teama de a gresi, ca mai are cativa ani si se integreaza in UE, date fiind cresterea economica semnificativa, investitiile, veniturile locuitorilor, contributia la Produsul Intern Brut, rata scazuta a somajului si atragerea continua a fortei de munca din afara regiunii si chiar din afara tarii. Cu toate ca indicatorii economici si de calitate a vietii sunt incurajatori, pana cand capitala noastra va ajunge la nivelul de civilizatie al altor capitale europene ar putea curge multa apa pe Dambovita. Marele minus al Bucurestiului este infrastructura deficitara (retele de utilitati si de transport).
Perspective roz
Desi regiunea Bucuresti-Ilfov ocupa doar 0,008% din suprafata totala a Romaniei, aici traieste 10,3% din populatia tarii, care genereaza peste 85% din Produsul Intern Brut national, se arata intr-un raport al Comisiei Nationale de Prognoza (CNP). Economia regiunii a crescut in ultimul an cu 7,8%. Majorarea productiei industriale in judetul Ilfov a fost de 3,4%, iar in municipiul Bucuresti – de 3,2%. Pentru anul 2006, estimarile privind valoarea adaugata bruta pe ramuri economice indica o crestere de peste 15% la constructii, de 7,3% la servicii, de 5,3% pentru industrie si de numai 0,3% in agricultura. "Regiunea Bucuresti prezinta o structura foarte diferita atat fata de cea a economiei nationale, cat si fata de cea a celorlalte regiuni. Astfel, are o structura a PIB asemanatoare cu cea a UE, in care sectorul tertiar are o greutate de peste 60%, industria – de circa 19%, iar constructiile – de peste 7,5%. In ceea ce priveste ag
