Jucatorii straini de pe piata de consultanta in infrastructura care au venit in Romania odata cu fondurile europene sunt, in mare parte, deja naturalizati. Mai mult decat atat, unii dintre ei au preferat chiar sa transforme sediul lor de pe piata locala i
Companiile de consultanta in infrastructura reputate din Europa sau SUA au intrat pe piata locala urmarind fondurile europene, avand avantajul unui portofoliu care nu avea echivalent printre jucatorii romani. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a adus insa, pe langa un nivel de risc mai scazut in ochii investitorilor sau companiilor straine, si o serie intreaga de avantaje pentru firmele domestice.
De la 1 ianuarie fondurile structurale sau de coeziune, care au rolul de a continua programele de tip ISPA, PHARE sau SAPARD, nu se mai deruleaza sub privirea atenta a institutiilor Comisiei Europene, ci sub patronatul statului roman. Proiectele, licitatiile, caietele de sarcini sunt toate in limba romana, nu in engleza ca pana acum, concepute dupa legile noastre. Jucatorii straini s-au pregatit din timp si detin acum o forta de munca predominant locala, unii dintre ei alegand Romania drept centru de operatiuni pentru regiunea Europei Centrale si de Est. "Asa s-au intamplat lucrurile, am inceput aici, iar doi ani mai tarziu am inceput operatiunile si in Polonia. Nu vom avea aceeasi capacitate de lucru in Polonia sau Slovacia, cum avem acum in Romania", explica Chris Germanacos, director al diviziei europene si vice-presedinte senior al grupului american Louis Berger.
In portofoliul Louis Berger se afla proiecte de infrastructura sau de consultanta pe diverse sectoare, dezvoltate cu majoritatea ministerelor din Romania, proiecte rutiere, de mediu sau legate de project managementul lucrarilor, dar si proiecte care apartin mediului de afaceri privat, printre clienti numarandu-se Mittal Steel