Viata lui este, dupa cum am reusit sa o surprindem din povestile familiei, profesorilor si apropiatilor, un lung sir de cadre, in care pasiunea pentru film nu prea isi face aparitia decit rar, desi i-ar fi placut sa fie student la Regie cu mult inainte de a intrala aceasta facultate, in 1994. A debutat ca regizor chiar in '90, cind sora sa, Alina Mungiu Pippidi, i-a adus din Elvetia prima camera de filmat. Atunci a inceput sa filmeze cea mai mare avutie a sa, familia. Un tinar dulce, cu un bun simt extraordinar, linistit, partial introvertit, un licean prea serios pentru virsta lui, un om care iubeste atit de mult animalele incit a devenit vegetarian, un impaciuitor, un sentimental, un sensibil. Asa il descriu "actorii" care il cunosc pe Cristian Mungiu. Nimeni nu si-ar fi inchipuit ca "Maturita" sau "Kiki", asa cum il alinta familia, ar putea deveni primul roman care a adus tarii sale premiul Palme d'Or, cea mai importanta distinctie cinematografica obtinuta vreodata de Romania. O persoana conservatoare Oamenii mari au stirnit mereu invidia si curiozitatea celor din jur. Oare cum a crescut, ce a mincat, cum gindeste, ce fel de prieteni are, ce-i place sa faca, de ce, cind, cum? O astfel de performanta este atit de greu de obtinut, incit se crede ca persoana care reuseste trebuie sa fie cu totul iesita din comun. Nu este si cazul lui Cristian Mungiu. Cunoscutii spun ca nu a facut parte din tagma artistilor neintelesi, pierduti in visare, filozofind zi si noapte, cautind muze in colturile intunecoase ale orasului. Dimpotriva, este un om echilibrat, care si-a gasit linistea, inspiratia chiar in curtea casei sale, un cadru pe care incearca sa il pastreze intact, ca in perioada copilariei. "Este o persoana conservatoare. Eu una nu pot aduce nici o modificare curtii si gradinii. De fiecare data cind vine, de Pasti sau de Craciun, cauta sa vada daca am schimbat ceva. E loc