Convingerea premierului Tariceanu si a ministrului de Justitie Chiuariu ca Bruxelles-ul nu va recomanda activarea clauzei de salvgardare pe Justitie i-a iritat pe oficialii europeni. Mai mult, la nivelul Comisiei exista presiuni din partea unor state membre precum Marea Britanie, Franta, Olanda si Suedia, care cer o atitudine mai ferma fata de guvernele de la Bucuresti si Sofia. Ca urmare, comisarii europeni Franco Frattini si Olli Rehn transmit in doua interviuri separate mesajul ca nu vor ezita sa aplice clauza de salvgardare pe Justitie daca Bucurestiul nu indeplineste cele patru obiective la care s-a angajat, printre care o Agentie Nationala de Integritate independenta si eficienta.
"Daca exista motive obiective, Comisia trebuie sa decida aplicarea clauzelor de salvgardare. Este o chestiune de credibilitate a procesului de extindere a Uniunii Europene", a declarat ieri Rehn pentru Le Monde.
De asemenea, Franco Frattini avertizeaza, intr-un interviu publicat azi in European Voice, ca ar putea propune activarea clauzei in raportul Comisiei din 27 iunie. "Nu e o chestiune de curaj politic, ci o obligatie legala, ce revine Comisiei din Tratatul de aderare, sa aplice clauzele de salvgardare acolo unde este justificat si necesar", ne-a declarat ieri Friso Roscam Abbing, purtatorul de cuvant al comisarului Frattini. Convingerea premierului Tariceanu si a ministrului de Justitie Chiuariu ca Bruxelles-ul nu va recomanda activarea clauzei de salvgardare pe Justitie i-a iritat pe oficialii europeni. Mai mult, la nivelul Comisiei exista presiuni din partea unor state membre precum Marea Britanie, Franta, Olanda si Suedia, care cer o atitudine mai ferma fata de guvernele de la Bucuresti si Sofia. Ca urmare, comisarii europeni Franco Frattini si Olli Rehn transmit in doua interviuri separate mesajul ca nu vor ezita sa aplice clauza de salvgardare pe Justitie daca Buc
