Ceea ce se poate spune, cu mult temei, acum când se împlineşte un secol de la trecerea în eternitate a lui S. Fl. Marian (1.IX.1847-11.IV. 1907) este că opera sa esenţială, alcătuită din lucrările Ornitologie poporană română (I-II, 1883), Nunta la români (1890), înmormântarea la români (1892), Naşterea la români (1892), Sărbătorile la români (I-III, 1898-1901) şi Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile românilor (1903), a rezistat dintelui timpului, chiar dacă în acest răstimp au apărut alte unghiuri de privire a fenomenului popular, alte mijloace, moderne, de cercetare, chiar dacă până în 1990 niciuna din scrierile sale majore amintite mai sus n-a fost reeditată. Cât a trăit autorul ei, la prestigiul în sine al acestei opere a contribuit şi statutul lui S. Fl. Marian de membru, din 1881, al Academiei Române, de premiat al acesteia cu Premiul Năsturel Herescu pentru Ornitologie, de autor editat de înaltul for ştiinţific (13 titluri). Să adăugăm că şi alte recunoaşteri au contribuit la prestigiul lui Marian, între ele cele două distincţii primite din partea Regelui Carol I: medalia Bene-merenti clasa I şi Coroana României în grad de ofiţer. Mai mult decât opera altor folclorişti şi etnografi, aceea a lui S. Fl. Marian a avut preţuitori din varii domenii: lingvişti (Sextil Puşcariu), chimişti şi medici (dr. C. I. Istrati), istorici (A. D. Xenopol, Iancu I. Nistor), critici şi istorici literari (G. Bogdan-Duică, Ilarie Chendi, G. Ibrăileanu, G. Călinescu), poeţi (V. Alecsandri, care a făcut referatul pozitiv pentru premierea, de către Academia Română, a lucrării amintite, Ion Pillat). I-au arătat prietenie trecându-i pragul casei de la Suceava Mihai Eminescu, A. D. Xenopol, T. T. Burada, Petru Poni, Ion Bianu, Ion Bogdan, G. Bogdan-Duică, C. I. Istrati, Gavriil Musicescu, Ion Kalinderu, Sextil Puşcariu, Gustav Weigand. Ilarie Chendi i-a recenzat înmormântarea la r