Dintre partidele politice romanesti lovite in plex de rezultatele referendumului, nici unul nu a ramas cu mai multe dileme existentiale decat PSD. Intrebarea "ce-i de facut?" atunci cand electoratul raspunde cu un "nu" masiv unei campanii in care liderii partidului i-au cerut sa spuna "da" se pune acum deosebit de acut. Raspunsurile date de personalitatile partidului au fost multiple, dar se incadreaza in linii mari in doua tendinte, generate de cele doua mari grupari din partid: grupul de la Cluj si conducerea de la Bucuresti, cu triumviratul Geoana-Iliescu-Hrebenciuc. Ambele grupari inteleg ca, dupa esecul campaniei pentru demiterea lui Traian Basescu, trebuie redresata situatia partidului nu numai in ochii alegatorilor, care i-au vazut pentru prima oara pe social-democrati invinsi la un asemenea scor, dar mai ales in randurile propriilor cadre, care risca sa se demoralizeze si sa se refugieze la partidele care au mai multe sanse de succes, subrezind astfel "baza" partidului."Ganditi-va ce fericit e un primar PSD care militeaza pentru o cauza de 25% in comunitatea sa" - avertiza vicepresedintele PSD Vasile Dancu, in Cotidianul din 24 mai. In acelasi registru, imediat a doua zi dupa referendum, alt vicepresedinte, de data aceasta din sudul tarii, Liviu Dragnea, se plangea ca militantii partidului nu au inteles de ce sustine PSD un guvern liberal, dupa ce in campania electorala au combatut programul politic liberal. Dilemele identitare sunt simptome ale unei crize, iar conducerea PSD a inteles ca trebuie sa ofere rapid o compensatie cadrelor din judete. Problema nerezolvata este insa care sa fie aceasta compensatie: opozitia agresiva, finalizata cu o motiune de cenzura si inlocuirea premierului liberal cu unul social-democrat sau sustinerea in continuare a actualului guvern, in baza unui protocol. Doua solutii posibile, cu acelasi handicap major: necesitatea formarii