Locuitorii Bucureştiului forţează dezvoltarea Capitalei spre periferie prin investiţii imobiliare în comunele limitrofe. Studiile arată că oraşul va creşte de 20 de ori în zece ani Locuitorii Bucureştiului forţează dezvoltarea Capitalei spre periferie prin investiţii imobiliare în comunele limitrofe. Studiile arată că oraşul va creşte de 20 de ori în zece ani Întors pe toate părţile şi trecut prin mai multe transformări, proiectul pentru expansiunea Bucureştiului în afara actualelor graniţe aşteaptă încă pe hârtie. Chiar dacă Zona Metropolitană există fizic, până la apariţia unei legi care să ofere şi o recunoaştere administrativă, în comunele din acest perimetru se construieşte după ureche. Realizatorul proiectului, fostul primar al sectorului 1, Vasile Gherasim, prevede o expansiune a Bucureştiului în două etape. Ultima versiune pe care a prezentat-o autorităţilor vizează pentru început o zonă metropolitană cu 40 de localităţi, adică cele din Ilfov. A doua fază urmăreşte înglobarea altor 12 comune din judeţele Giurgiu, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Călăraşi. Zona Metropolitană Bucureşti (ZMB) ar putea să capete o formă finală în următorii 10 ani. Bucureştenii construiesc deja metropola Investiţiile imobiliare ale locuitorilor Capitalei au condus la expansiunea oraşului spre localităţile din jur. "Peste 65 la sută din imobilele noi, construite în majoritatea comunelor din jurul Capitalei, sunt făcute de oamenii din Bucureşti", spune Gherasim. Pe lista intereselor imobiliare ale bucureştenilor sunt Mogoşoaia, Corbeanca, Buftea, Baloteşti, Snagov şi chiar Bragadiru. Apte pentru a face parte din Zona Metropolitană sunt şi unele localităţi din afara judeţului Ilfov, care fac parte din faza a doua a expansiunii urbane. Este vorba de Sineşti (judeţul Ialomiţa), Tărtăşeşti (judeţul Dâmboviţa), Frumuşani (judeţul Călăraşi) şi Grădinari (judeţul Giurgiu), comune în care bucure