* Piraţii din Caraibe - La capătul lumii / Pirates of the Caribbean: At Worldâs End (SUA, 2007), de Gore Verbinski.
Saga Piraţilor din Caraibe a ajuns un fel de echivalent narativ al cabinei de vapor din O noapte la operă, cu aceeaşi densitate de lunatici pe centimetru pătrat şi cu regizorul Gore Verbinski pe post de Groucho Marx, invitînd înăuntru, într-o veselie, noi şi noi personaje. Ce-i drept, unele dintre personajele astea mai şi ies, pe motiv de moarte violentă, dar moartea nu e mai mult decît un concediu în universul Piraţilor, unde, după trei serii, la graniţa dintre lumea noastră şi lumea cealaltă s-a creat un du-te-vino mai ceva ca la Vama Nădlac. De exemplu, ultima dată cînd îl văzuserăm pe căpitanul Jack Sparrow (Johnny Depp), în Piraţii din Caraibe 2, acesta se năpustea spre fălcile deschise ale unui monstru marin, cu un voios "Salutare, monstrulică!"; în Piraţii din Caraibe 3, prietenii lui Sparrow, Will (Orlando Bloom) şi Elizabeth (Keira Knightley), se duc să-l recupereze de pe lumea cealaltă, însoţiţi şi de fostul lui duşman din Piraţii din Caraibe 1, căpitanul Barbossa (Geoffrey Rush), reîntors din morţi special în acest scop. Dar Will vrea să-l salveze în primul rînd pe tatăl său, Bill, la rîndul său mort şi apoi sculat din morţi - dar numai pe jumătate, ca să slujească în echipajul de piraţi-zombi-infestaţi-de-nevertebrate al lui Davy Jones (Bill Nighy). Tot pe urmele lui Jones se află şi vrăjitoarea Tia Dalma (Naomie Harris), care fusese iubita lui Jones pe vremea cînd el nu era mort, iar ea era (puţină atenţie, vă rog) zeiţa Calypso. Pe urmele tuturor se află diverşi oficiali şi ofiţeri ai Imperiului Britanic, care atunci cînd mor - şi în episodul ăsta mai mor - tind să rămînă morţi. Slavă Domnului! Dar nu-i nimic, pentru că tot în episodul ăsta intră în scenă un nou cuplu comic (papagal plus maimuţă), un întreg echipaj de clone a
