Circulaţia liberă a informaţiilor de interes public prin mass-media este condiţie primară pentru respectarea dreptului la informare al cetăţeanului, drept ce-i asigură acestuia oportunitatea de a observa, a dezbate şi de a lua decizii pentru o societate democratică stabilă. În acest sens, Constituţia României spune că mijloacele de informare în masă, publice şi private, au obligaţia de a asigura informarea corectă a opiniei publice (art. 31, al. 4). Dar ce presupune o informaţie de interes public? Definiţia largă a conceptului de interes public a pus probleme de interpretare dintotdeauna reprezentanţilor comunităţii de media, fie ei jurnalişti, organizaţii de media, cercetători etc. Noţiunea în sine este invocată în coduri deontologice, în texte de lege referitoare la reglementarea audiovizualului ş.a.m.d., ca principală raţiune pentru rolul de "cîine de pază" al democraţiei. Se referă la chestiuni care, în general, au potenţialul de a afecta un număr considerabil de oameni.
Potenţarea dramatismului
În accepţia Agenţiei de Monitorizare a Presei (AMP), acest concept include - dar nu este limitat la - chestiuni care pot afecta securitatea şi sănătatea individului sau a unor categorii de indivizi, care vizează drepturile şi libertăţile omului, cheltuirea banilor publici, modul de funcţionare a serviciilor publice, informaţii despre mediul economic, politic şi social. Din această perspectivă, AMP a urmărit raportul cantitativ dintre prezenţa ştirilor de interes public şi, respectiv, cele de divertisment sau senzaţionaliste, în cadrul programelor de ştiri prime-time ale principalelor posturi TV naţionale (Antena 1, Antena 3, PRO TV, Prima TV, Realitatea TV, TVR 1). Analiza a relevat faptul că televiziunile generaliste (Antena 1, Prima TV, PRO TV) au instituit o reţetă particulară de elaborare a jurnalului de ştiri, în care informaţiile de fapt divers (din
