Subiecte de cultură generală pentru elevii mai slabi, care să le asigure nota de trecere şi subiecte complexe pentru elevii foarte bine pregătiţi, care să le asigure peste 9,50. Astfel ne descrie profesorul Marian Banu, de la Şcoala 133, din Bucureşti, varianta 7 pentru proba de istorie a Testelor Naţionale.

„Primul subiect al variantei 7 este un subiect foarte simplu cerând candidaţilor cunoştinţe de cultură generală. Aici trebuie foarte multă atenţie, pentru că e posibil ca elevul să ştie răspunsul corect, dar să încercuiască varianta incorectă din neatenţie. Copiii nu au dreptul să greşească! Toţi, chiar şi aceia care au cunoştinţe mai reduse, pot obţine cele 40 de puncte. Trebuie doar să spună că dacii au preluat de la romani limba latină, că Ştefan cel Mare a condus Moldova sau că, prin Constituţia din 1923, era menţinut în România un regim democratic. La subiectul al doilea, copiii trebuie să fie atenţi şi să nu omită vreun termen. De asemenea, după cum s-a observat şi în anii precedenţi, la corectare, candidaţii uită sau nu ştiu că trebuie să specifice la secolul I şi „î.Hr” şi riscă să piardă puncte, chiar dacă ştiu datele istorice.

Subiectul al treilea este mai complicat. Candidaţii trebuie să reţină că subpunctele 4 şi 5 de la acest subiect, precum şi ultimul subiect sunt cele mai dificile, dar le asigură o notă peste 9,50. Primul subpunct al subiectului al III-lea este mură în gură pentru că trebuie să transcrie din text dorinţa lui Avram Iancu. Peste tot, la revoluţia din 1848, cauza principală a fost intervenţia brutală a imperiilor vecine. De asemenea, candidaţii trebuie să înţeleagă că „menţionaţi” şi „prezentaţi” nu sunt sinonime.

Ultimul subiect, care a creat mereu probleme copiilor, necesită cunoştinţe solide despre formarea statelor medievale româneşti. Ei trebuie să ştie că pot menţiona factori interni şi externi, că Bas