Dacă pentru păstrarea cinematografelor de stat se duce o luptă aprigă intre RADEF RomăniaFilm şi Ministerul Culturii şi Cultelor, cauza grădinilor de vară este pierdută.
Dacă pentru păstrarea cinematografelor de stat se duce o luptă aprigă intre RADEF RomăniaFilm şi Ministerul Culturii şi Cultelor, cauza grădinilor de vară este pierdută.
Desfiinţate de ani buni, mai sunt totuşi oameni care-şi aduc aminte cu drag de grădinile cinematografice, invăluiţi de nostalgia tinereţilor lor trecute şi ireversibile.
Bucureştiul a avut aproape 15 astfel de grădini de vară (toate aparţinănd RomăniaFilm), oaze de relaxare care aduceau un public considerabil in serile plăcute şi normale (ca temperatură) ale celui mai călduros anotimp al anului. Rănd pe rănd, s-au dus şi ele, la fel cum s-au tot dus multe din bunele obiceiuri care se mai petreceau in Romănia.
DAR⦠CINE LE-A INCHIS? "In principiu, se spune că economia de piaţă. Că n-au mai avut suficienţi spectatori să se justifice funcţionarea lor, dar probabil că este de discutat această scuză, pentru că doar un prost management putea să facă să dispară toate grădinile. Poate că nu era loc de
15, de 10, de 5, dar de una-două, intr-un oraş căt este Bucureştiul, tot era loc. Sunt foarte mulţi cinefili care doresc să vadă filme in aer liber in timpul verii. De altfel, este foarte plăcut", incearcă să dea un răspuns Constantin Fugaşin, directorul Agenţiei Champions, agenţie care monitorizează promovarea filmului romănesc şi a filmului in general, considerănd, totodată, că sunt suficienţi spectatori pentru a putea fi susţinute financiar cel puţin două grădini de vară in Capitală. "Şi nu este posibil ca intr-un oraş cu două milioane şi ceva de locuitori să nu poată funcţiona măcar o grădină de vară. Nu s-a privatizat nici una către cineva care voia să facă un cinematograf. «