Contractul de construire a autostrazii Transilvania, incheiat de autoritatile romane si de compania americana Bechtel, la sfarsitul anului 2003, reprezinta cea mai clara dovada a faptului ca pe nimeni n-a interesat acest proiect si daca ce scrie "negru pe alb" are legatura cu realitatea. Si spunem acest lucru deoarece aproape tot contractul era in defavoarea Romaniei.
Incheierea defectuoasa a acestui acord, la fel cum s-a intamplat si cu cel de securizare a frontierelor de catre EADS, contract ale carui conditii au fost, ulterior, revizuite, ar fi dus, inevitabil, la costuri uriase din partea Romaniei si la prea putina, sau chiar deloc, responsabilitate din partea strainilor.
Asa cum reiese din Nota privind renegocierea contractului de proiectare si de construire a autostrazii Brasov-Cluj-Bors, postata de site-ul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT), hiba care ar fi schimbat total situatia este reprezentata de traducerea contractului din limba engleza in romana. Zeci de clauze contractuale care in textul in limba engleza aveau intelesul de „Partile contractante convin” au fost traduse, aberant am spune noi, in versiunea in limba romana cu „Beneficiarul se obliga”.
"Acest fapt a avut drept efect crearea in sarcina partii romane a unor obligatii suplimentare care nu se regasesc ca suport in varianta negociata", se precizeaza in documentul amintit mai sus.
Costul lucrarilor nu putea fi controlat
In mod surprinzator, se mai precizeaza in aceeasi Nota, erorile de traducere erau in general defavorabile partii romane, iar pastrarea versiunii in limba romana in formatul adoptat in 2003 ar fi avut drept efect direct imposibilitatea partii romane de a-si valorifica drepturi contractuale legitime, precum si pericolul de a fi obligata la plata unor despagubiri care nu au fost avute in vedere de parti la m