Şeful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin, afirmă că Armata Romăniei va aborda proactiv misiunile internaţionale. Astfel, militarii romăni au drept obiectiv ca participarea lor in viitor să vizeze atăt misiunile NATO, dar şi pe cele ale UE, ONU, OSCE, căt şi pe cele de coaliţie, de luptă impotriva terorismului.
Şeful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin, afirmă că Armata Romăniei va aborda proactiv misiunile internaţionale. Astfel, militarii romăni au drept obiectiv ca participarea lor in viitor să vizeze atăt misiunile NATO, dar şi pe cele ale UE, ONU, OSCE, căt şi pe cele de coaliţie, de luptă impotriva terorismului. Â
â Jurnalul Naţional: Domnule amiral, Romănia este membră a NATO, dar şi a UE. Cum se armonizează cele două direcţii de acţiune? Â
Amiral Gheorghe Marin: Aş dori in primul rănd să aduc unele clarificări privind obligaţiile Romăniei ca membru cu drepturi depline al NATO şi al Uniunii Europene. Astfel, trebuie avut in vedere că NATO este o alianţă politico-militară cu caracter defensiv. Statele membre participă la definirea politicii defensive comune a Alianţei, dar au şi obligaţia de a participa cu efective la punerea in practică a acestei politici. Situaţia este similară oarecum şi in ce priveşte calitatea de membru al UE. Politica europeană de securitate şi apărare se realizează preponderent prin eforturile naţionale ale membrilor. La nivelul NATO, Summit-ul de la Praga, din 2002, cănd Romănia a fost invitată să inceapă negocierile de aderare, a luat in discuţie infiinţarea unor forţe de răspuns, in măsură să fie desfăşurate oriunde pe glob, cu scopul de a asigura un răspuns adecvat la orice ameninţare. Forţa de răspuns NATO (NRF) are in compunere militari din forţele terestre, aeriene, navale şi speciale ale statelor membre. Ţările membre NATO pun la dispoziţia NRF, pentru şase luni
