Din 2000 incoace, an de an, un fenomen da dureri de cap Bancii Centrale. Un fenomen specific sistemului bancar in acest inceput de secol XXI: supralichiditatea monetara. Sunt prea multi bani in banci. Lei si valuta.
Paradoxal, insa, economia ravneste la acesti bani, fie pentru afaceri, fie pentru investitii, dar nu ajunge la ei. si populatia ravneste la acesti bani "in plus" fara sa-i poata obtine intotdeauna. Asa ca Banca Nationala se vede nevoita sa-si puna in functiune pompele de absorbtie si sa traga in propriile depozite surplusul de lichiditate. incarcandu-si cheltuielile. BNR, care finanteaza razboiul Romaniei cu inflatia, isi provoaca deliberat pierderi - subliniez: pierderi programate - pentru ca surplusul de bani din banci sa nu umfle preturile.
De aici s-a iscat o dezbatere fierbinte. O confruntare de opinii, de fapt, in balanta fiind economia reala si economia nominala. Normal, s-a conturat o convergenta de puncte de vedere in spijinul economiei reale. Fiindca numai dezvoltarea acestui tip de economie poate asigura prosperitatea societatii. Prin echilibrarea marilor ei fluxuri: productia si consumul. Numai ca Banca Nationala nu ia banii de la gura intreprinderilor. Sau a populatiei. Dimpotriva, in "camarile" de la BNR e adunat doar surplusul de lichiditate. Banii pe care companiile sau populatia nu pot sa-i atraga. Desi au nevoie de ei, nu-i atrag fie pentru ca n-au bonitati, fie pentru ca li se par inca scumpi. Iar BNR e gata sa schimbe macazul ori de cate ori se schimba realitatea. Pentru ca, iata, au fost situatii cand bancile in loc de surplus de bani au avut nevoie de bani.
De cele mai multe ori, insa, nu se aplica regula bancara, ci exceptia. Din motive de forta majora. Pe piata monetara, in toata lumea, o regula de baza este refinantarea de catre banca centrala a bancilor comerciale. La noi, insa, acest instrument e folosit d
