Cine s-a aşteptat la apariţia unui nou spirit, la lansarea altei soluţii, la o chemare spre consens s-a înşelat. Băsescu a ţinut în parlament un discurs belicos - nu atât pentru cei prezenţi în sală, pe care îi dispreţuieşte, cât pentru telespectatori. Adică pentru cei care îl votează, îl menţin popular în toate topurile şi sondajele. Cu camerele de luat vederi fixate asupra sa, a pronunţat obişnuitul său discurs anticapitalist, antiliberal şi antiparlamentar. A fost o revanşă. Un triumf degustat cu maximă satisfacţie. A dorit-o. Ar fi trebuit să le mulţumească autorilor gafei monumentale care au împins lucrurile până la referendum. Cei 322 l-au ajutat să revină atât de spectaculos în prim-plan. Fără referendum, azi ar fi continuat să scadă în intenţiile de vot. A vrut însă să îi puncteze pe cei 322 şi a plecat de la tribună mulţumit ca un copil care a tras clapa cuiva ori a făcut o poznă. Băsescu se bate tenace pentru a capta mai multă putere, pentru a schimba cadrul constituţional în favoarea lui, pentru a dicta voinţa lui primului-ministru, partidelor de la putere şi din opoziţie. Şi-a aservit justiţia şi serviciile şi pe această bază a pornit să îngenuncheze pe oricine i se opune. Întâi i-a căşunat pe primul-ministru, apoi pe PNL, acum pe parlament. Starea asta de tensiune, criza, haosul instituţional îi convin de minune. Referendumul a fost o prostie a adversarilor săi. Băsescu, în afara instituţiilor, în câmp liber, şi-a arătat versatilitatea, capacitatea de a manipula masele prin intermediul câtorva intelectuali (unii de prestigiu) transformaţi în agenţi electorali şi mass-media, pe care Băsescu ştie mai bine ca oricine să le folosească…

Asaltul continuă. E rândul PD să agite o moţiune de cenzură; altfel, săptămâna s-ar fi scurs în linişte. O linişte pe care nu o mai cunoaştem de vreo şase luni. Orice formă de calm, de stabilitate, îl trimite pe preşedint