În a doua jumătate a secolului XIX, s-a stabilit la Craiova Nicolae Mihail, macedonean din sudul Dunării. De profesie caldarâmar, a făcut afaceri cu terenuri şi a ajuns rapid unul dintre cei mai bogaţi oameni ai Olteniei. A avut doi fii: Dinu, care s-a căsătorit cu Matilda Spiro, şi Ionel, stabilit în Bucureşti. Clădirea a fost construită între anii 1899 şi 1907, după planurile arhitectului Paul Gottereau, în stilul academismului francez. Legenda spune că Nicolae Mihail, dorind să-şi demonstreze bogăţia, a cerut permisiunea regelui Carol I să realizeze acoperişul clădirii din bani de aur, dar că regele a fost de acord cu condiţia ca monedele să fie aşezate în dungă! Foarte multe evenimente istorice şi personalităţi sunt legate de această clădire. Aici a fost reşedinţa preşedintelui polonez Ignacy Moscinski şi a mareşalului Ridz Smygli în 1939, iar în Sala Oglinzilor s-a semnat în 1940 cedarea Cadrilaterului Bulgariei. Între 24 - 31 octombrie 1943 a avut loc în această clădire Săptămâna Olteniei, la inaugurarea căreia a participat mareşalul Ion Antonescu, ocazie cu care pentru scurt timp clădirea a fost deschisă publicului. Din acest palat a condus mareşalul Tito, în 1944, operaţiunile militare de eliberare a Iugoslaviei. În perioada 1944 - 1954, aici a fost sediul judeţenei Organizaţiei Judeţene Dolj a PCR. De la 23 august 1954, palatul a devenit sediul Muzeului de Artă.

În a doua jumătate a secolului XIX, s-a stabilit la Craiova Nicolae Mihail, macedonean din sudul Dunării. De profesie caldarâmar, a făcut afaceri cu terenuri şi a ajuns rapid unul dintre cei mai bogaţi oameni ai Olteniei. A avut doi fii: Dinu, care s-a căsătorit cu Matilda Spiro, şi Ionel, stabilit în Bucureşti. Clădirea a fost construită între anii 1899 şi 1907, după planurile arhitectului Paul Gottereau, în stilul academismului francez. Legenda spune că Nicolae Mihail, dorind să-şi demonstre