Constantin Tapus – electricianul de la Termocentrala Rovinari, cercetat penal in 1988 de Securitate pentru propaganda ostila oranduirii comunisto-ceausiste – il acuza pe generalul maior SRI Marius Sorin Brateanu de faptul ca a falsificat documente oficiale pentru a ascunde acte de politie politica.
SRI Bucuresti a trimis, in 2003, o adresa secreta la Ministerul Justitiei – Comisia pentru Cercetarea Calitatii de Luptator in Rezistenta Anticomunista in care anunta ca "in urma verificarilor efectuate in materialele de arhiva preluate de la fostele organe de Securitate nu au fost identificate documente care sa ateste retinerea sau cercetarea lui Constantin Tapus".
Martori refuzati, probe ignorate
In baza acestei adrese a SRI, comisia speciala de la Ministerul Justitiei nu i-a recunoscut lui Tapus, in 2004, calitatea de luptator anticomunist. Tapus a contestat decizia la instantele de judecata, unde legea ii permitea sa aduca martori care sa ateste ca a fost cercetat abuziv de catre Securitate. Numai ca judecatorii de la toate instantele au refuzat sa accepte audierea martorilor si au mentinut hotararea potrivit careia Tapus nu ar fi fost anchetat de Securitate. In paralel cu procesele, Constantin Tapus a facut demersuri la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, unde a reusit sa deconspire mai multi ofiteri de Securitate – preluati, dupa 1990, de catre SRI – care l-au cercetat abuziv. Insa judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au ignorat aceste probe de la CNSAS, luand in considerare doar falsul fabricat de catre SRI sub semnatura generalului maior Marius Sorin Brateanu, potrivit caruia in arhivele fostei Securitati "nu au fost identificate documente care sa ateste retinerea sau cercetarea" petentului. Deoarece a epuizat caile de atac in Romania, Tapus a depus plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului
