- Diverse - nr. 109 / 7 Iunie, 2007 Chiar daca dealerii auto au proliferat ca ciupercile dupa ploaie, in mai toate asezarile tarii, multi producatori de autoturisme, recunoscuti, avand reprezentante in mai toate orasele mai importante, romanii nu se inghesuie sa achizitioneze un autoturism nou, din mai multe motive. Primul este acela ca pretul unei masini inca mai este prohibitiv pentru multi dintre noi, deoarece, vorba ceea, pe afara e vopsit gardul, inauntru e leopardul, pentru ca, desi ofertele sunt tentante, nu ti se spune din capul locului ce alte taxe greveaza asupra pretului cerut. Daca ai nesansa sa cumperi un autoturism in rate, indiferent la ce banca te-ai imprumuta, atunci ratele sunt la vedere si…mai putin la vedere, deoarece cu totii au grija sa nu-ti comunice, daca nu insisti, ce comisioane ti se percep, ce valori au acestea etc., astfel ca, in final, te trezesti ca platesti, uneori, mai bine de un sfert din valoarea masini doar pe dobanzi si comisioane. Prin urmare, multi romani prefera masinile la mana a doua si pentru ca ei sunt siguri ca o masina fabricata intr-o tara occidentala ofera garantia lucrului bine facut, ceea ce inseamna fiabilitate, bani mai putini cheltuiti pe reparatii, basca preturile mai mici ale pieselor de schimb fata de cele ale vehiculelor autohtone. E si acest aspect un paradox, respectiv sa produci masini in tara si piesele de schimb sa fie mai scumpe decat ale autoturismelor din import. Suficient este sa amintim, bunaoara, ca discurile protectoare ornamentale de la rotile unui Logan, e vorba de cele 4 bucati de capace, ajung sa coste in jur de un milion de lei vechi, in timp ce pentru un vehicul strain, aceleasi patru capace de roti, de aceeasi marime, costa intre 3-400.000 de lei vechi. Pe de alta parte, un vehicul rulat in jur de circa 100.000 de km pe soselele occidentale are, cu siguranta, o uzura mult mai mica decat unul