Unul dintre efectele votului de pe 19 mai 2007 este de a fi proiectat in actualitate un set de teme legate de reformarea statului. Un sentiment al urgentei a devenit evident, iar ignorarea agendei revizuirii Legii fundamentale nu mai putea fi justificata politic. Actiunea presedintelui se intalnea cu un orizont public, orizont ce asociaza, inca destul de nebulos, sugestiile de reorganizare a Camerelor cu modificarea sistemului de vot si a manierei de guvernare. Pe acest fundal, misiunea de a identifica scheletul alternativei societale capata o noua semnificatie. A vorbi despre remediile posibile nu mai este suficient. Precizia formularilor este de natura sa elimine ambiguitatile. Un risc poate fi identificat, in acest nou context politic post-referendum. Tentatia de a reduce reflectia constitutionala la un joc mediatic si parlamentar nu poate fi subestimata. Dupa cum nu poate fi scoasa din ecuatie nici perspectiva de a compromite, prin aliante explicite sau implicite, o miza ce vizeaza durata lunga a evolutiei comunitatii de cetateni. Audierile publice, organizate de Asociatia Pro Democratia si stabilite pentru 6 iunie, pot fi privite ca simbolice pentru acest risc evocat. Prezenta, intre cei ce vor evalua proiectele "martorilor" invitati sa ia cuvantul, a unei personalitati precum deputatul Relu Fenechiu (presedinte al Comisiei de reforma administrativa din Camera Inferioara) indica pana la ce punct proiectul constitutional este asociat unei vecinatati politice problematice. A miza pe suveranitatea mediatica, prin investirea dezbaterilor televizate cu rolul de tribune ale elitei este o initiativa la fel de riscanta ca si incercarea de a colora partinic consultarea prezentata a avea loc sub auspicii aparent neutre. Apelul la luciditate si moderatie se cere reiterat, ca un antidot impotriva unei directii publice. Relatia, privilegiata, dintre afacerile locale si mediu