Este salutar acordul dintre presedinte si premier, inregistrat acum cateva zile, pentru desecretizarea arhivelor Partidului Comunist Roman. In prezent, conformLegii arhivelor (art. 13/b), accesul la documentele produse de PCR este posibil dupa 30 de ani de la crearea lor. Scoaterea deplina la lumina a arhivelor regimului dictatorial ar fi un gest concret si eficient in sensul decomunizarii. Din cauza modului de functionare a arhivelor, nici macar toate documentele care ar trebui sa fie disponibile pentru cercetare in acest moment, din afara limitei de 30 de ani, nu sunt date la sala. La sfarsitul anului trecut, puteau fi consultate la Arhivele Nationale Istorice Centrale (ANIC), in fondul CC al PCR, documentele urmatoarelor sectii: Cancelarie (1921-1973), Economica (1920-1965), Agrara (1921-1965), Gospodaria de Partid (1922-1965), Relatii Externe (1921-1953), Sectia Organelor Conducatoare (1921-1975), la care se adauga documentele catorva sectoare mai putin importante. Asa cum se poate observa, termenul de 30 de ani nu este respectat in cele mai multe dintre cazuri. Mai important, nu exista acces la documentele din fonduri foarte importante: Cadre, Agitatie si propaganda, Administrativ-politic, UTC etc. Integritatea fondurilor nu o mai poate garanta nimeni. In destule cazuri, dosarele lasa impresia ca au fost "periate". Alteori, acestea lipsesc cu totul. Iata cateva exemple de la Cadre. In inventarul pe care membrii Comisiei Tismaneanu l-au putut consulta dupa multe insistente nu se regasesc numeroase nume importante din structura PCR, in special, presupunem noi, ale celor care la un moment dat au intrat in dizgratia liderilor Partidului si s-au aflat sub ancheta la Comisia Controlului de Partid sau la Securitate. Alte dosare de cadre sunt dezamagitoare, cum ar fi cele ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Alexandru Draghici, Emil Bodnaras, Leonte Rautu, Virgil Trofin s.a.