Oamenii de ştiinţă au creat primul organism în întregime artificial – un microb sintetic care ar putea fi o soluţie la foamea crescândă mondială de energie. Craig Venter, membru al echipei care a descifrat genomul uman în 2000, a depus deja cererea pentru a-şi înregistra invenţia. Bacteria este creată în întregime în laborator, după un model existent totuşi în realitate – mycoplasma vaginalis, de unde şi numele microbului inginerit – mycoplasma laboratorium. De aici, cercetările ar putea evolua spre crearea unor microorganisme care să elibereze hidrogen şi biocombustibili, dar şi să absoarbă dioxid de carbon şi alte gaze dăunătoare. Pentru orice fiinţă vie, sunt necesare însă aproximativ 500 de gene, iar invenţia numără mai multe perechi decât numărul minim.

O altă variantă este golirea carcasei unei bacterii obişnuite de bagajul genetic, ca apoi să îi fie introduse genele considerate utile pentru scopul energetic. Organizaţiile nonguvernamentale care urmăresc evoluţiile biotehnologiei au reacţionat imediat, avertizând că aceasta înseamnă privatizarea viitoarelor forme de viaţă artificială. Grupul canadian ETC s-a opus patentării invenţiei care i-ar face concurenţă lui Dumnezeu şi care este mai importantă decât clonarea oii Dolly, acum zece ani. Organizaţiile spun că până nu se lămuresc dilemele etice, nimeni nu ar trebui să aibă dreptul să breveteze vreo nouă plantă ori vreun nou animal. (E.F.)

Oamenii de ştiinţă au creat primul organism în întregime artificial – un microb sintetic care ar putea fi o soluţie la foamea crescândă mondială de energie. Craig Venter, membru al echipei care a descifrat genomul uman în 2000, a depus deja cererea pentru a-şi înregistra invenţia. Bacteria este creată în întregime în laborator, după un model existent totuşi în realitate – mycoplasma vaginalis, de unde şi numele microbului inginerit – mycoplasma laborator