In personalul de Fierbinţi, unui navetist i-a căzut un geamantan in cap. Dac-ar fi fost geamantanul lui, mai treacă-meargă, dar era al unui tănăr, căruia călătorii i-au atras atenţia in mai multe rănduri că nu l-a aşezat bine.
Totuşi, navetistul, care s-a ales cu un cucui căt o prună, nu a părut foarte afectat de intămplare. Deşi e greu de crezut, acelui domn din trenul de şase şi un sfert de Fierbinţi ii mai căzuseră in cap o cărămidă, un pantof de damă, iar de la etajul al patrulea al blocului in care locuia un binoclu rusesc de metal, volumul doi din Shakespeare, Opere complete, Oxford, 1922, ediţia legată in piele, un castron cu supă şi un pompier, căruia i s-a rupt scara. Lui Newton i-a căzut in cap doar un măr şi a descoperit Legea gravitaţiei universale. Se poate spune, cum a remarcat şi Nicolae Iorga, cănd un nou-venit i-a ocupat scaunul la una din şedinţele Academiei, că suntem egali la fund şi că diferenţa e la cap.
Cu toate acestea, nu-s puţini cei care se străduiesc să demonstreze că intre noi, oamenii de rănd, şi indivizii de geniu doar lucrurile care ne aseamănă sunt cu adevărat importante. Un romăn de-al nostru, un savant 100% mioritic, a studiat zămbetul Mona Lisei şi a ajuns la concluzia, prin cercetări ştiinţifice revoluţionare, că in enigamaticul surăs al florentinei un 18% e datorat faptului că Leonardo nu i-a făcut avansuri şi un 7% faptului că femeia le aştepta. Mona Lisa ar fi auzit că Da Vinci nu prea era interesat de doamne şi din pură curiozitate feminină ar fi fost dispusă să verifice, prin mijloace specifice, zvonul. Numărul celor care studiază relaţia dintre marele pictor şi enigmaticul său model e foarte mare. Dar numai savantul dămboviţean a reuşit să pună la punct o metodă procentuală, prin care probează că o incompatibilitate la fund e mai semnificativă decăt nepotrivirea la talent şi la minte.
Nu numai surăsul M