Şi-a câştigat faima înainte de ’89, prin amplasarea în zonă a vilei lui Ceauşescu, dar şi a alimentarelor ghiftuite cu bunătăţi. Astăzi, staţiunea Neptun este considerată un simbol al litoralului românesc şi se situează pe locul doi în topul preferinţelor, dar şi al serviciilor oferite turiştilor.

70 de kilometri de litoral românesc aşteaptă, în fiecare vară, mii de turişti. Încă de acum un secol, aceasta a fost una dintre cele mai atractive zone din ţară atât pentru tinerii care adorau vacanţele la malul mării, cât şi pentru nenumăratele persoane care veneau aici, în urma indicaţiilor medicale, să urmeze tratamente balneare. Un lucru important pentru iubitorii aerului marin: salinitatea Mării Negre este redusă la jumătate faţă de aceea a altor mări de pe glob, fapt care a atras turişti şi din alte ţări.

Primele stabilimente balneare de pe litoral au apărut la începutul anului 1900. În timp, „bătrânelor“ staţiuni Mangalia, Eforie Nord, Eforie Sud şi Mamaia li s-a adăugat un şirag de alte orăşele, destinate vacanţelor estivale. Ele au luat denumiri inspirate din mitologia antică - Olimp şi Neptun, Jupiter, Venus, Aurora, Saturn - şi au încercat să atragă, cu fiecare vară, tot mai mulţi turişti.

Din păcate, sistemul comunist şi-a pus puternic amprenta asupra acestei zone: de la arhitectura sărăcăcioasă şi modestă a localităţilor, la vilele şi hotelurile lipsite de confort, staţiunile de pe litoralul românesc se zbat de ani de zile între o primă privatizare de bâlci, cu servicii mizere, preţuri exagerate şi construcţii de prost-gust, şi o încercare timidă de a-i ajunge măcar pe vecinii noştri bulgari.

Vila Ceauşescu şi pilele la OJT

Astăzi, doar câteva staţiuni sunt considerate la un nivel apropiat de cel al turismului european. Ici-colo, au fost ridicate hoteluri tot mai confortabile, parcuri acvatice de distracţii şi