Cu siguranta, nu ne plictisim in politica romaneasca. Spectacolul oferit de partidele politice ia tot timpul intorsaturi surprinzatoare. Unde in alta parte ar reusi atat de bine un partid care a atins culmi nesperate de popularitate sa-si dea cu stangul in dreptul si sa se faca de ras atat de desavarsit cum a reusit Partidul Democrat cu prilejul tentativei de depunere a motiunii de cenzura? Desi intrebarea este desigur retorica, spectacolul politic al ultimelor zile merita o analiza atenta. Initial, motiunea intitulata " Guvernul Tariceanu trebuie sa plece" a fost anuntata de presedintele PD, Emil Boc, ca un demers menit sa clarifice pozitia fortelor politice parlamentare fata de guvernul PNL-UDMR; mai concret, menit sa oblige PSD sa puna capat ambiguitatii si sa se situeze ferm fie in opozitie, fie de partea guvernului. Domnul Boc pare insa sa fi uitat sa se asigure ca dispune de cele 116 semnaturi necesare pentru depunerea motiunii. Ar fi evitat astfel o serie de evenimente penibile care au pus partidul sau intr-o lumina nefavorabila. Mai intai a fost dubla semnatura a senatorului PLD Gheorghe Flutur, evidentiata in mod penibil pe toate ecranele de televiziune. Chiar daca a fost vorba de o eroare si nu de un fals deliberat, nefericitul incident a fost speculat la maximum, pe buna dreptate, de presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, care a returnat motiunea pe motiv ca nu intrunea numarul de semnaturi. Hotarat sa nu renunte la penibil, PD a recurs la mult prea controversatul deputat Nati Meir pentru a completa numarul de semnaturi, dar s-a trezit, ca intre timp, Mihai Lupoi (PNL, fost PRM) si-a retras semnatura prin fax, iar motiunea a fost returnata din nou initiatorilor. In acest moment a inceput circul: senatorul PRM Gheorghe Funar a inaintat o plangere penala impotriva PD, pe motiv ca mai multe semnaturi ar fi fost falsificate, printre care si cea a lu