Recenta victorie a cinematografiei romanesti la Cannes nu a venit din neant si nu reprezinta nicidecum o intamplare sau un simplu noroc.
Apoteoza romaneasca din 26 si 27 mai, concretizata in laurii obtinuti de California Dreamin', filmul lui Cristian Nemescu (Marele Premiu al sectiunii Un certain regard ) si, in seara urmatoare, de filmul lui Cristian Mungiu, 4 luni, 3 saptamani si 2 zile (Palme d'Or, Premiul Federatiei Internationale a Criticilor de Film - FIPRESCI si Premiul pentru Educatie), care s-a situat, pe tot parcursul festivalului, in topul criticilor de film, surclasand multi alti competitori prestigiosi, demonstreaza forta noului val din cinematograful romanesc.
"Filmul a fost un caz rar, in care cei noua membri ai juriului, publicul, jurnalistii si criticii au fost de acord asupra castigatorului trofeului Palme d'Or", s-a scris despre filmul lui Mungiu in presa internationala. O victorie sosita, de altfel, in siajul celorlalte recente recunoasteri solide ale meritelor filmului romanesc. In 2005, Moartea domnului Lazarescu, regizat de Cristi Puiu, castiga la Cannes Premiul sectiunii "Un certain regard" si avea sa primeasca mai multe elogii din partea criticii internationale decat orice alt film romanesc de la Padurea spanzuratilor incoace. In 2006, A fost sau n-a fost?, filmul lui Corneliu Porumboiu, prezentat in Quinzaine des realisateurs, era premiat cu Camera d'Or, cea mai importanta distinctie pentru un film de debut, Doroteea Petre obtinea Premiul Un certain regard pentru cea mai buna interpretare feminina, in filmul Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii, al lui Catalin Mitulescu, mediu-metrajul Marilena de la P7, de Cristian Nemescu, era prezentat cu succes la Cannes, in sectiunea "Semaine de la critique", iar Hartia va fi albastra, al lui Radu Muntean, triumfa la Namur si Cottbus. Si lista poate continua.
In ciuda numarul
