Unitatea de invatamant s-a infiintat pe 9 iunie 1920, prin decizia semnata de ministrul de razboi, general Rascanu * Din Scoala de Artilerie, Geniu si Marina de la Bucuresti s-a desprins sectia de marina, care s-a mutat la Constanta Invatamantul de marina este legat de inceputurile marinei romane. Anul 1860 insemna crearea Corpului Flotilei de catre Cuza si trimiterea in strainatate a primilor tinerilor pentru a urma cursuri superioare pentru ofiteri de marina. Lucrurile nu aveau sa ramana asa. Interesul pe care Carol I il avea pentru marina s-a concretizat in urma cu 135 de ani, cand, la Galati, s-au pus bazele Scolii Flotilei. Acest lucru se intampla in contextul in care flotila se dezvoltase, primind nave noi, si se punea acut problema formarii de cadre specializate la noi in tara. "Locul predestinat al unei scoli este acolo unde este mare, dar sa nu uitam ca suntem in 1872, iar iesirea la mare avea sa fie in noiembrie 1878, atunci cand Dobrogea se reunea cu tara in urma Razboiului de Independenta. Atunci s-a pus problema crearii unei flote la Marea Neagra", a explicat dr. Mariana Pavaloiu, muzeograf la Academia Navala Mircea cel Batran. "Prin urmare, aceasta scoala cu care ne mandrim acum, Academia Navala a venit in Constanta via Bucuresti, pentru ca, la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, vorbim de scoli de ofiteri la Bucuresti", a adaugat dr. Mariana Pavaloiu. Primul Razboi Mondial avea sa arate necesitatea unei flote puternice, mai ales la mare. Dezvoltarea pe care Romania o cunostea dupa 1918, dupa Marea Unire avea sa se reflecte si in evolutia marinei romane. Imediat dupa razboi, intrau in dotarea marinei navele comandate in perioada interbelica: cele patru canoniere construite in Franta, care au primit numele a patru ofiteri de marina cazuti in Primul Razboi Mondial, si doua distrugatoare construite in Italia. Pentru aceste nave moderne