Belgia se află în faţa unor mari schimbări. La alegerile legislative, coaliţia liberală a premierului Guy Verhofstadt mai mult ca sigur nu va mai obţine cel mai mare număr de voturi şi nici acesta nu va mai obţine un al treilea mandat ca şef al guvernului. În schimb, marii câştigători vor fi, potrivit sondajelor, creştin-democraţii flamanzi, CDV, care doresc mai multă autonomie pentru Flandra. Belgienii s-au grăbit ieri să ajungă la urne (pentru că altfel riscă amenzi, votul fiind obligatoriu în Belgia) pentru a-şi alege cei 71 de reprezentaţi în Senat şi 150 din Camera reprezentanţilor.
Creştin-democratul flamand Yves Leterme, adept al unui confederalism ce ar urma să acorde o mai mare pondere Flandrei (s-a vorbit chiar şi despre separare de regiunea wallonă), îi va succeda cel mai probabil actualului premier Verhofstadt (a cărui coaliţie social liberală a căzut sub 20%). Leterme este, din 2004, ministru-preşedinte al Flandrei. Desprinderea Flandrei nu mai pare un scenariu atât de nerealist, dacă ceea ce indică sondajele este corect – aproximativ 30% pentru CDV, formaţiune urmată în preferinţe de partidul de extremă dreapta Vlaams Belang cu 21,4% - partid ce susţine independenţa regiunii flamande. La alegeri participă şi comisarul european pentru dezvoltare şi ajutor umanitar, Louis Michel, care candidează din partea Mişcării Reformatoare (liberali) pentru un mandat de senator.
Yves Leterme propune două măsuri, respectiv „buna guvernare” - de altfel, un laitmotiv al campaniei sale electorale - şi sporirea puterii economice şi sociale a celor trei regiuni ale Belgiei: Flandra, Valonia şi cea a capitalei Bruxelles. Un asemenea transfer de competenţe către regiuni presupune un vot favorabil din partea fiecărei grupări lingvistice din Parlamentul Federal (flamandă şi francofonă) şi, în ansamblu, o majoritate de două treimi atât la Camera Reprezentanţilor,
