Cum a devenit galateanul Felix, parizian . Ma numesc Philippe Frenck, sunt francez si locuiesc la Paris. Am cunoscut tara dvs. acum doi ani, cand m-am indragostit de o fata din Galati, cu care m-am casatorit. Ea mi-a citit cateva articole din revista dvs. (mi-a placut foarte mult, mai ales rubrica "D...

Cum a devenit galateanul Felix, parizian

Ma numesc Philippe Frenck, sunt francez si locuiesc la Paris. Am cunoscut tara dvs. acum doi ani, cand m-am indragostit de o fata din Galati, cu care m-am casatorit. Ea mi-a citit cateva articole din revista dvs. (mi-a placut foarte mult, mai ales rubrica "Din lumea necuvantatoarelor") si atunci m-am gandit sa va scriu povestea fericita a lui Felix, un pisoi de culoare negru si alb, pe care l-am gasit la Galati si care acum locuieste la Paris.

Vara trecuta am petrecut cateva zile cu sotia mea acasa, in Romania. Ea m-a dus pe strazile unde a copilarit si mi-a aratat cateva locuri unde mergea sa dea de mancare pisicilor fara stapan. Intr-o seara, cand ne-am dus sa le ospatam cu delicatese din peste, un pisoi de culoare negru si alb a rasarit de sub un gard si a ajuns direct in mana mea. Era mic si infricosat. N-am putut sa rezist. L-am luat in brate, hotarat sa-l iau cu mine la Paris. I-am aflat si povestea care mi-a intarit hotararea. Aruncat de stapanii lui fara mila, fusese adoptat de-o pisica ai carei pui fusesera omorati.

Cand am ajuns acasa, lui Felix nu i-au trebuit decat cateva minute ca sa inteleaga ca patul pe care l-am improvizat intr-un lighean era pentru el. A mancat putin, apoi s-a urcat singur in noua lui locuinta, unde a stat cuminte si linistit toata noaptea.

A doua zi, am fost cu el la veterinar. Dar Felix avea doar o luna si jumatate si era prea mic pentru a putea face vaccinul obligatoriu pentru calatoria in Franta. N-am renuntat. Sotia mea a ramas cu el la Galati, si dup