Ca in aproape toate chestiunile care ţineau de guvernare, de rolul şi funcţiile instituţiilor, in "incubatorul comunismului", ce urma să fie "statul proletar", Marx şi Engels n-au descris nici relaţiile cetăţeni-biserică. După ce desemnaseră metaforic religia ca "opium al popoarelor" - instrument al exploatatorilor in a-şi amăgi supuşii cu răsplata suferinţelor după moarte - , au lăsat să se inţeleagă că prevedeau ateismul ca atitudine impărtăşită firesc de beneficiarii libertăţii de conştiinţă.
Ca in aproape toate chestiunile care ţineau de guvernare, de rolul şi funcţiile instituţiilor, in "incubatorul comunismului", ce urma să fie "statul proletar", Marx şi Engels n-au descris nici relaţiile cetăţeni-biserică. După ce desemnaseră metaforic religia ca "opium al popoarelor" - instrument al exploatatorilor in a-şi amăgi supuşii cu răsplata suferinţelor după moarte - , au lăsat să se inţeleagă că prevedeau ateismul ca atitudine impărtăşită firesc de beneficiarii libertăţii de conştiinţă.
La inceputul secolului XX insă, din contactul direct cu muncitorii, Lenin ajunsese la convingerea că aceştia nu au nici măcar "conştiinţa de clasă" trebuitoare asumării rolului de "gropar al capitalismului". Ce să te-aştepţi atunci de la mujicii pentru care preoţii fuseseră deopotrivă slujitorii lui Dumnezeu pe pămănt şi emisarii prin care ţarul işi făcea auzite poruncile in toate satele impărăţiei?
"Electricitatea va lua locul lui Dumnezeu, ţăranii n-au decăt să se inchine la zeul electricităţii...", expediase Lenin in 1918 problema credinţei, absorbit de uriaşele presiuni politice şi economice ale cotidianului din noua "ţară a sovietelor". S-a intămplat insă că războiul civil a continuat in altă teribilă catastrofă - foametea din 1921-1922. Cuprins de milă pentru milioanele de ruşi care ajunseseră să piară de foame ori să săvărşească păcatul cumplit al mă
