Normal, Tony Blair a ieşit ieri cu atac dur la presa contemporană şi a făcut-o destul de pertinent, zic io. A dat exemplul concret The Independent şi ziarul cu pricina a explodat azi. Prea patetic după gustul meu. Blair acuză obsesia jurnaliştilor pentru cultura ”subiectului de impact” şi pentru editorializarea informaţiei. Şi nu era vorba de The Independent doar. Nu se poate exagera, dar tot citind întreaga poveste mi-au venit următoarele gînduri fără legătură )

Blair kiar are dreptate cu acel cult al impactului. As vrea sa citesc ziare plicticoase şi de încredere în Romania (englezii au aşa ceva, nu au doar tabloide sau quality agresive). La noi nimeni n-are tupeu să facă ziar quality plicticos. Un ziar care să isteric doar atunci cînd e cazul, de vreo două trei ori pe an, un ziar gros, cu mult text, din care să n-am timp să citesc decît vreo zece la sută. Un ziar în care să am încredere tocmai pentru că e plicticos.

Cît despre editorializare, cred că e ultima luptă dintre print şi internet. Internetul a redeschis apetitul imens pentru datul cu părerea şi a contaminat şi presa scrisă. În plus, o părere conformă cu majoritatea (sau poate ceva mai exotică), exprimată colorat, vinde mai mult decît o informaţie obţinută cu sudoare. Evident că o preferi pe prima (mai ieftină şi mai comodă) pe care o deghizezi cu diverse epitete: “creativitate”, “perspectivă”, “unghi” etc. Cam atît. Ideea era să citiţi Independentul de azi şi să deschideţi prima pagină că e funny.

Normal, Tony Blair a ieşit ieri cu atac dur la presa contemporană şi a făcut-o destul de pertinent, zic io. A dat exemplul concret The Independent şi ziarul cu pricina a explodat azi. Prea patetic după gustul meu. Blair acuză obsesia jurnaliştilor pentru cultura ”subiectului de impact” şi pentru editorializarea informaţiei. Şi nu era vorba de The Independent doar. Nu se poate exagera, dar to