Prinsi in ritmul alert al schimburilor de replici si de furtunile confectionate in paharul cu apa al politicii noastre, aproape ca nu observam ca, de fapt, ceea ce se petrece intre protagonistii acestei scene de opereta datoreaza conceptia de ansamblu, punerea in scena si abordarile particulare noului gust care a prins natiunea in mrejele lui. Aceasta predispozitie, optiune, sau cum am vrea sa ii mai spunem, modelatoare de mentalitate si chiar generatoare de fapte care, altminteri, poate ca nu s-ar fi produs (sau, cel putin, nu ar fi aratat asa), este o foame nesatioasa de senzational, de retorica larga, de pasta narativa si cromatica exploziva. In muzica, se stie, ea ne-a condus in ultimii aproape 20 de ani, pe panta manelei, nici mai buna, nici mai rea decat alta muzica, dar, in orice caz, deplin caracteristica locului si timpului tranzitiei romanesti. In film, coordonatelor insirate mai sus ii corespund de minune telenovelele sau, cum zic nord-americanii, soap operas.

Nimic nou pana aici. Decat, poate, circumstanta ca, in ultimii doi ani, mentalitatile s-au telenovelizat intr-un ritm tot mai accelerat si intr-o maniera tot mai agresiva, parasind micile ecrane la ora serialelor si regasindu-le, cu mai multa curiozitate, o data cu emisiunile de actualitati. O tanara aterizeaza pe caldaram de la etajul unde se afla apartamentul amantului ei doctor. Un elev in anul terminal pleaca in acelasi fel de la profesoara de care era indragostit. Natiunea vuieste. Faptul divers confisca si anima spiritele, pregatit de saptamanile si lunile in care o televiziune privata l-a alintat cu romanta de amor dintre Irinel si liceana ce i-a devenit sotie, ca si de dragostea cu nabadai dintre Prigoana si Bahmuteanca. Dincolo de finalul – nefericit in primele cazuri, fericit in celelalte –, aceeasi oferta. Pregatita si ea de viata promiscua si stahanovista la gramada de la "Big Brothe