Si acum ce urmeaza? Ar trebui sa existe un raspuns la o astfel de intrebare in primul rand din partea PD, care nu a reusit sa darame Guvernul printr-o motiune de cenzura – sortita esecului chiar din faza de depunere. Democratii nu au insa cum sa mai reactioneze cata vreme nu le-a mai ramas nici o alternativa de atac in masura sa puna in pericol pozitia primului ministru. Nici presedintele nu se poate considera satisfacut de rezultatul demersului sau. Incercarile lui de a determina schimbarea Guvernului Tariceanu s-au dovedit neputincioase, discutiile de la Cotroceni demonstrand ca seful statului nu se mai poate baza in acest moment doar pe politicienii PD si ai PLD, ceea ce este foarte putin. Din acest motiv, Traian Basescu se vede pus in imposibilitatea de a-si duce planul pana la capat. Va astepta ca PSD sa intoarca cheia in broasca crizei politice eventual la toamna. Dupa modul cum s-au derulat consultarile si analizand rezultatul slab al motiunii de luni, constat ca presedintele i-a subestimat nepermis de mult pe social-democrati exact cand nu trebuia. Este curios cum seful statului a putut sa creada ca PSD va accepta sa fie de acord cu formarea unui nou guvern fara ca pesedistii sa devina vioara intai. Sau ca unii dintre parlamentarii partidului se vor razgandi in ultima clipa, acceptand sa voteze pentru motiune. Daca seful statului este convins de faptul ca, in numele unui asa-zis interes national, Mircea Geoana si colegii lui se vor da la o parte din calea aliatilor Cotroceniului, sprijinind neconditionat o initiativa cu iz de rafuiala, inseamna ca nu-si cunoaste foarte bine adversarii. Din acest motiv nu cred ca Basescu are de ce sa fie suparat pe PSD, care simte ca poate juca o carte mare chiar daca sta prost in sondaje, ci mai degraba pe neputinta lui de a gasi liantul potrivit pentru a determina o miscare politica capabila sa determine scoaterea clasei pol