Anii 2000 ne-au adus o noua realitate, cu care nu eram obisnuiti: surplusul de bani din banci. Populatia a vazut un colt de bunastare. Dar e cazul sa facem o distinctie neta intre stilul de viata in haine de sarbatoare si stilul de viata in haine obisnuite, de zi cu zi. Ca sa nu ne pierdem in iluzii.
Ar fi fost simplu ca banii in plus, pe care economia nu i-a putut atrage, sa fi fost indreptati catre populatie, prin credite. Doar pofta de consum - exprimand nevoi vitale + nevoi stringente + nevoi obisnuite + placeri + capricii - e in crestere continua. Iar gratie televiziunii, napadita de reclame, consumul raspunde neincetat impulsurilor primite de pe micul ecran. Romanii, tot plimbandu-se cu telecomanda de pe un post TV pe altul, sunt bombardati cu reclame ademenitoare. Oamenii sunt starniti sa ia credite si sa consume. A fi acoperit insa nevoia de bani noi cu un exces de credite, in lei sau in valuta, ar fi fost cea mai grava eroare. Si asa creditele stimulate de banci, salariile peste nivelul productivitatii muncii si banii trimisi de compatriotii nostri plecati in lume au impins inainte cererea interna. Cresterea s-a dovedit a fi semnificativa. Cererea de consum, grabita, a lasat in urma oferta interna de bunuri si servicii.
In imprejurarile date, Banca Nationala a evitat sa pompeze mai multi bani in economie. Dimpotriva, a pus in functiune pompele de absorbtie: cote inca mari la rezervele obligatorii, depozite tot mai multe ale bancilor la BNR, apoi certificate de depozit emise de Banca Nationala. Asadar, o politica monetara prudenta. BNR absoarbe banii pe care economia si populatia inca nu-s pregatite sa-i atraga.
Dar Banca Nationala nu si-a propus nicio clipa sa blocheze creditul. Doar l-a temperat. Plecand de la ideea ca, in zilele noastre, creditul bancar reprezinta o institutie moderna, fara de care nu poate fi conceput drumul catre b
