Mai ţineţi minte experimentele de la orele de fizică din liceu? Şi cât de plictisitoare erau? Steven Weinberg, un strălucit fizician american, reuşeşte, într-o carte recent tradusă, să facă din experimentele fizicii un subiect pasionant. Cei trecuţi de prima tinereţe s-ar putea să îşi mai amintească de prima traducere în română a unei cărţi a lui Steven Weinberg, intitulată „Primele 3 minute ale Universului“, un bestseller internaţional care a fost int

Mai ţineţi minte experimentele de la orele de fizică din liceu? Şi cât de plictisitoare erau? Steven Weinberg, un strălucit fizician american, reuşeşte, într-o carte recent tradusă, să facă din experimentele fizicii un subiect pasionant.

Cei trecuţi de prima tinereţe s-ar putea să îşi mai amintească de prima traducere în română a unei cărţi a lui Steven Weinberg, intitulată „Primele 3 minute ale Universului“, un bestseller internaţional care a fost intens citit şi la noi. Weinberg, astăzi profesor de fizică şi astronomie la Universitatea statului american Texas din oraşul Austin, este unul dintre cei mai respectaţi savanţi ai momentului. Principala sa contribuţie ştiinţifică în domeniul fizicii, pentru care a primit, în 1979, premiul Nobel (împreună cu Abdus Salam şi Sheldon Glashow), este o teorie care a unificat două dintre forţele fundamentale ale naturii, electromagnetismul şi aşa-numita interacţiune slabă, care joacă un rol central în radioactivitate.

„Descoperirea particulelor subatomice“, cea mai recentă carte a lui Weinberg tradusă în româneşte (publicată iniţial în 1983, apoi într-o versiune revăzută în 2003, ediţie care a stat la baza apariţiei româneşti), umple un gol evident de pe piaţa cărţilor de ştiinţă de la noi, căci este printre foarte puţinele astfel de volume care se ocupă pe larg de fizica experiment