Din ce în ce mai multe reţele internaţionale de retail deschid unităţi în ţară, dar, în paralel cu acestea, creşte şi numărul unităţilor locale. Din cele aproape 800 de magazine, peste 500 sunt româneşti. Obiceiul de consum al orăşeanului pare să se fi schimbat. Frecvenţa de vizitare a magazinelor s-a intensificat în 2006, pe fondul unor coşuri de cumpărături mai mici pe vizită, arată compania de studii de piaţă Nielsen. Iar beneficiarii acestui lucru au fost

Din ce în ce mai multe reţele internaţionale de retail deschid unităţi în ţară, dar, în paralel cu acestea, creşte şi numărul unităţilor locale. Din cele aproape 800 de magazine, peste 500 sunt româneşti.

Obiceiul de consum al orăşeanului pare să se fi schimbat. Frecvenţa de vizitare a magazinelor s-a intensificat în 2006, pe fondul unor coşuri de cumpărături mai mici pe vizită, arată compania de studii de piaţă Nielsen. Iar beneficiarii acestui lucru au fost reţelele mici. Atât în Bucureşti, cât şi în toată ţara, hipermarketurile au unităţi puţine ca număr, dar desfăşurate pe suprafeţe mari, în timp ce supermarketurile locale au un număr mai mare de magazine, dar de dimensiuni mai reduse şi poziţionate strategic. Astfel că notorietatea marilor retaileri este concurată de supermarketurile cu denumiri adesea inspirate din nume proprii: Diana, Luca, Dacia sau Anabella.

Într-o piaţă dominată de hipermarketuri şi discounteri, cota de piaţă a supermarketurilor rămâne constantă în ultimii doi ani. Conform GfK, acestea din urmă se menţin la 16% cotă din piaţa de retail. Deloitte menţionează în ultimul său raport despre retailul din România că acesta este subdezvoltat şi suferă din cauza puterii scăzute de cumpărare, retailul românesc tradiţional fiind dominat de afacerile de familie şi chioşchiuri, dar că este într-o cont