„Până nu demult, schimbările climatice erau de interes doar pentru miniştrii de mediu şi pentru Discovery Channel. Astăzi este un subiect discutat frecvent şi intens de şefii de stat şi de guvern, dar şi de miniştrii de Externe, de Apărare, de Finanţe şi Comerţ. (...)

În timp ce ne-am putea permite costurile legate de combaterea schimbărilor climatice acum, consecinţele economice ale non-acţiunii ar fi aproape catastrofice”, a explicat, ieri, ambasadorul Marii Britanii în România, Robin Barnett.

Schimbarea atitudinii faţă de schimbările climatice şi mai ales faţă de acţiunile umane care le agravează s-a datorat nenorocirilor abătute în ultimii ani asupra mai multor regiuni, dar şi studiilor. Printre cele care au avut un impact major asupra politicienilor a fost aşa-numitul Raport Stern, elaborat de experţi britanici şi prezentat guvernului de la Londra în octombrie anul trecut.

Ca scenariu de viitor privind cele pământeşti, între concluziile Raportului Stern şi Apocalipsă nu sunt mari diferenţe. Dacă emisiile de gaze de seră nu se vor diminua, temperatura va creşte, în medie, la nivelul întregului glob, între unu şi cinci grade Celsius, în funcţie de inconştienţa oamenilor.

Încălzirea va sparge întregul echilibru şi va aduce în unele regiuni secetă, în altele – inundaţii, în altele – taifunuri într-un număr şi cu o intensitate mai mare. Cei care acum au apă puţină nu vor mai avea deloc, cei care acum se luptă cu apele vor fi înghiţiţi de acestea. Anotimpurile îşi vor pierde sensul.

Vor dispărea numeroase specii de animale şi plante. Va urma lupta pentru mâncare (mai extinsă şi mai aspră decât este acum în unele zone izolate), boli şi migraţia pe scară largă a populaţiei spre regiunile care vor fi mai ferite de dezastre, dar care nu îi vor putea „înghiţi” pe toţi.

Diferenţa între Apocalipsă şi Raportul Stern este totuşi una fundament