Primul contact între compania Ford şi statul român a fost stabilit în 1928. Atunci, Andrei Popovici, reprezentant al delegaţiei române la Washington, i-a decernat lui Henry Ford o
Primul contact între compania Ford şi statul român a fost stabilit în 1928. Atunci, Andrei Popovici, reprezentant al delegaţiei române la Washington, i-a decernat lui Henry Ford o distincţie a Casei Regale pentru contribuţia la dezvoltarea industriei automobilelor şi a relaţiilor internaţionale.
Trei ani mai târziu, în 1931, Ford deschide o firmă de vânzări în România, după care Executivul român a cerut şi o linie de asamblare în Capitală. După discuţiile cu filiala engleză a companiei americane, în 1935, Ford achiziţionează un teren pe Calea Floreasca.
Aici se va construi o uzină modernă dotată cu prima linie de montaj operaţională din Europa de Est, cu o capacitate de asamblare de 2.500 de automobile şi camioane. Reprezentanţa română avea grijă ca personalul să aibă calificări excelente. Piesele fabricate şi montate pe Calea Floreasca din Capitală trebuiau să aibă aceeaşi calitate ca şi cele din SUA, verificarea materialelor fiind făcută la Detroit.
Investiţiile Ford în uzina cu peste 100 de angajaţi s-au ridicat la milioane de lei. În 1936, Petre Cristea (pilot) a câştigat raliul de la Monte Carlo, cu un Ford "românesc".
În 1944, fabrica este preluată de armata română. După război se încearcă revigorarea legăturii, chiar Henry Ford vine la Bucureşti, însă fără un rezultat concret.