Orasele si zonele bogate ale Europei se revolta. Banii publici si modul de cheltuire a acestora incep sa erodeze solidaritatea nationala, alimentand separatismul si generand disensiuni intre centrele bogate si celelalte regiuni.

De la Milano, orasul modei si al finantelor, la centrul german al tehnologiei de varf, M?nchen, de la orasul diamantelor, Antwerp, la coasta plina de viata a Barcelonei, cele mai de succes, mai puternice si mai atractive metropole de pe "batranul continent" incep sa se revolte impotriva "subventionarii" zonelor mai sarace.

Ele cer sa isi pastreze bogatia, provocand batai de cap guvernelor centrale, a informat cotidianul britanic The Guardian.

In Barcelona, de pilda, catalanii sunt nemultumiti ca autostrazile construite din banii contribuabililor sunt cu plata in regiunea lor si fara plata in sudul Spaniei.

Iar, in Italia, guvernul de centru-stanga al lui Romano Prodi a suferit de curand o infrangere in alegerile locale, in special in nord, nu in ultimul rand deoarece acesta priveste Roma drept agentul care ia banii greu munciti doar pentru a-i da sudului "spongios", unde mafia absoarbe aproape toate subsidiile.

Si mai mult. Provincia Lombardia este de doua ori mai bogata decat sudica Campania, iar Milano nu vrea sa plateasca pentru Napoli. "Nordicii cred ca destul e destul", a afirmat James Walston, profesor la Universitatea Americana din Roma, adaugand ca "in nord exista ideea ca cei din sud sunt lenesi si ea s-a raspandit".

In Belgia, nationalistii flamanzi se plang ca in Wallonia banii dati pentru salarii in sectorul public sunt de doua ori mai multi decat in Flandra. In Germania, statele sudice, bogate, Bavaria si Baden-W?rttemberg, s-au impotrivit anul trecut reformelor guvernului de la Berlin din sectorul sanatatii pentru ca ar fi trebuit sa contribuie cu mai multi b