În Katha Upanishad (cca 1000 - 500 î. d. H., Cf. Filliozat, Les Philosophies de l’Inde, pp. 5-35.) I, III, 3-9 este inclusă doctrina ontologică despre carul fiinţei omeneşti, o construcţie complexă, alcătuită din trup, intelect, minte, simţuri, aflată sub stăpînirea lui Atman, sufletul individual: "Să-L cunoşti pe Atman drept Stăpîn al carului (ratha), iar trupul drept car. Să cunoşti intelectul (buddhi) drept vizitiu, iar mintea drept frîiele carului. Simţurile sînt caii, iar obiectele sînt drumurile. (...) Cel care nu are discernămînt, a cărui minte nu se află niciodată sub control, va scăpa simţurile de sub control, asemenea unor cai nedisciplinaţi, pe care vizitiul nu mai poate să-i conducă. Dar cel care are înţelegere, a cărui minte se află întotdeauna sub control, îşi va stăpîni simţurile, asemenea unui vizitiu care conduce cai buni." (Cf. Katha Upanishad, I, III, 3-6, Sivananda, The Principal Upanishads, pp. 103-105. De asemenea, Patrick Olivelle, The Upanishads, Translated from the Original Sanskrit, Oxford - New York: Oxford University Press, 1996, pp. 231-247. Acest fragment a fost comentat de Ananda K. Coomaraswamy, "Notes on Katha Upanishad", in New Indian Antiquary, I, 1938, pp. 43-56, 83-108, 198-213 şi de Mircea Eliade, Le Yoga - Immortalité et liberté, Paris: Payot, 1954, pp. 124-126.) Înfrînarea sau stăpînirea simţurilor dezvăluie doctrina despre Yoga drept fundal al simbolismului hinduist referitor la carul sufletului, deoarece imaginarul religios constituit din atelaj, hăţuri, vizitiu, cai, rememorează etimonul yuj, "a ţine strîns, a pune sub jug". (Cf. Eliade, Le Yoga, pp. 124-126. De asemenea, Christian Bouy, Les Natha-yogin et les Upanishads, Paris: De Boccard, 1994, p. 56.) Întreaga structură narativă-teologică a doctrinei salvatoare din Katha Upanishad este alcătuită din dialogul dintre tînărul brahman Nachiketas şi Yama, zeul morţii. N