Amar gust mi-a lăsat Bookfest anul acesta! Aş fi putut scrie "şi anul acesta", dar, gîndindu-mă la excepţia de anul trecut, cînd lucrurile au stat incomparabil mai bine la toate capitolele legate de organizare, m-am ferit să fiu nedrept. Nu ştiu şi, sincer să fiu, nici nu mă interesează cine se ocupă de naşterea unor asemenea manifestări numite "tîrguri de carte". Că se numesc Bookfest sau Gaudeamus, tot un drac. Dacă n-ar fi vorba de cărţi şi oameni subţiri, mai că aş fi tentat să zic că-i vorba de nişte pieţari care umblă să împuşte francuâ. Aud că e vorba de mai multe grupări, editori plini de orgolii, dar lipsiţi de noţiuni primare de marketing şi publicitate, care se bat să-şi atîrne în piept insigna de organizator al unei asemenea manifestări. Rezultatul?
O colcăială respingătoare m-a apăsat de fiecare dată cînd am trecut pragul tîrgului de carte. Oameni mulţi şi, invariabil, năduşiţi sau transpiraţi de-a binelea, în funcţie de numărul minutelor petrecute la tîrguiala de volume, se strecurau unul pe lîngă altul şi toţi pe lîngă rafturi sau standuri. Mirosea rău şi acru, iar într-o astfel de ambianţă olfactivă mi-a pierit cheful să răsfoiesc volume. N-am fost singurul. Mai căutată decît orice apariţie editorială a fost gura de aer sau gura de apă. N-am să pot pricepe nici în ruptul capului de ce e greu de aerisit un spaţiu ca Romexpo sau cîtă minte îi trebuie unui organizator de evenimente, în spaţii închise, pe timp de vară, să înţeleagă că în asemenea condiţii e nevoie de aer condiţionat. Care, slavă Domnului, există şi sub forma unor unităţi portabile, doar minte să fie, cum ziceam. Departe de mine gîndul de a jigni pe cineva, însă, pentru un preţ mai mic al cărţilor, nu cred că e nevoie să transformăm tîrgurile de carte în spaţii interzise cardiacilor.
Cît dai, atîta face. Iar intrarea la Bookfest, anul acesta, a fost liberă. Eu, unul, n-a
