Teatru. O intrebare, un raspuns. Cerasela Iosifescu.
Cerasela Iosifescu
"Ma urmareste norocul"
- "Schimbi locul, schimbi norocul"- dupa plecarea din Bucuresti la Teatrul National din Craiova, s-ar parea ca zicala ti se potriveste si tie. Inregistrezi victorii mari in Banie...
- N-am parasit de tot Bucurestiul. Continui sa joc la Teatrul Nottara in cateva comedii de succes ("Sotul pacalit", "Scandal la opera"), dar la Craiova mi s-au oferit partituri la care viseaza orice actor. Puteam eu sa refuz sa o joc pe Katarina, in "Scorpia imblanzita", ori pe Medeea antica, intr-o viziune regizorala moderna? Puteam sa renunt sa colaborez cu internationalul Silviu Purcarete, in mandretea lui de spectacol, "Cum ma doresti"? Sigur ca schimband locul, poti sa schimbi si norocul, dar daca esti nascut cu sansa, ea te urmeaza pretutindeni. De curand, un tanar coleg mi-a marturisit cu emotie ca m-a vazut, candva, jucand-o pe Marie Curie, si i-a placut atat de mult, incat a revazut spectacolul de 11 ori. Si, bineinteles, s-a facut actor. Deci, cum as putea parasi Nottara-ul, un teatru care mi-a oferit atatea bucurii artistice? Dar ca actor profesionist, esti dator sa-ti mai incerci san-sa si in alta parte. Cand m-a invitat teatrul din Banie, am raspuns cu incantare, ei m-au primit cu bratele deschise si de atunci ma stradui intruna sa nu-i dezamagesc pe oltenii mei. Nu stiati? Si eu sunt olteanca. Familia mea e dintr-o comuna, Coteanca, din judetul Olt; eu am urmat liceul la Slatina, unde parintii mei sunt inca profesori, unul de muzica, celalalt de literatura. Ei mi-au deschis sufletul pentru arta. Eram o zgataie slabanoaga de 40 de kilograme, cu o voce pitigaiata, care nu se auzea nici macar in sala de repetitii. Numai eu stiu cu cate ore de canto si dictie m-am luptat. Sunt bune perseverenta si provocarea la ceva. Dupa turneul cu Medeea in Ang
