Cu trei „ministere”, MCTI, ANRCTI si IGCTI, in guvernul Romaniei, telecomunicatiile, o industrie cu o evolutie buna in ciuda unui climat tot mai agitat, nu puteau ramane deoparte, ferite de framantarile de pe scena politica romaneasca.

De la tarifele de interconectare, la criza de credibilitate si de legitimitate, la ... ANRCTI

Dupa ani multi de tergiversari, ANRC anunta in 10 iulie 2006 noile tarifele de interconectare cu retelele operatorilor GSM900 (Vodafone si Orange).

Promisa pentru anul 2004 si amanata in 2005 si in 2006, punerea pe costuri a tarifelor de interconectare cu operatorii GSM900 s-a transformat intr-o reducere intarziata pe o perioada de circa trei ani din cauza lipsei datelor de intrare din industria romaneasca pentru modelul LRIC folosit la calculul tarifelor.

Tarifele de interconectare propuse sunt la nivel european si nu reflecta nici costurile serviciilor si nici dezvoltarea economica a Romaniei (salariu mediu, PIB).

Prima etapa a procesului de reducere a tarifelor de interconectare cu operatorii GSM900 a inceput la 1 septembrie 2006, cand costul minutului de interconectare a fost redus de la €0,078 (US$0.1) la €0,072. Cu €0.006! In 19 octombrie 2006 ANRC vine cu ideea de a mai amana cu un an etapa a doua.

A fost picatura care a umplut paharul - niciodata pana atunci ANRC nu a reusit sa coalizeze contra sa toti marii operatori. Lucrurile nu se opresc insa aici, persistenta in greseala ducand la o criza fara precedent in telecomunicatiile noastre.

La criza de credibilitate se adauga si una de legitimitate, fostul presedinte ANRC, Ion Smeeianu, demis de premierul Tariceanu in 2005 recastigand in justitie functia pierduta. Ion Smeeianu anunta aceasta in 11 decembrie, pentru ca in 12 decembrie 2006, in mare graba si intro situatie de confuzie generala, ANRC sa anunte