Printr-o expoziţie de fotografie, Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" pune faţă in faţă două arii e civilizaţii: cea a grăului şi cea a ovăzului. Punctul de intălnire: ambele sunt plante rituale.
In periaoada 15 iunie-15 iulie, Sala "Gheorghe Focşa" de la Muzeul Satului este gazda expoziţiei "Civilizaţia grăului - Â Civilizaţia ovăzului". Fotografiile aparţin etnologului elveţian Max Schwendt, care a surprins in imagini toate etapele de creştere a orezului, in mai multe ţări din Extremul Orient: Japonia, Coreea, Indonezia sau China, im perioada 1982- 1998. De asemenea, in expoziţie se pot vedea şi fotografii din arhiva muzeului. Grăul şi orezul sunt două plante generatoare de complexe culturale, in care truda cea zilnică a obţinerii alimentului de bază necesar supravieţuirii fizice, se ingemănează cu inalta trudă a supravieţuirii spirituale. "Ne propunem să scoatem in evidenţă valorile spirituale ale celor două civilizaţii care la prima vedere nu au nimic in comun, dar de fapt ele sunt perene şi se intălnesc in zona ritualurilor. Cele două plante vor genera intotdeauna viaţa, dincolo de germinare sau ingropare", a subliniat Paula Popoiu, directorul general al muzeului. Vernisajul s-a incheiat cu gustarea unor colaci din făină de grău şi a orezului cu lapte şi scorţişoară.
SIMBOLISTICA. Pe europenii creştini, grăul ii insoţeşte de la naştere şi pănă la moarte, prin preparatele care se realizează la botez, la nuntă sau la inmormăntare, dar şi prin masa zilnică in care sunt incluse preparatele din grău. Snopul spicelor sugerează liniştea şi belşugul, "păinea noastră cea de toate zilele", păine pentru hrana sufletului, dar mai ales păinea simbolică a sacrificiului suprem. Romănii in special au credinţa că grăul poartă in sine chipul lui Dumnezeu, mort şi reinviat, amintind identitatea pe care vechea civilizaţie europeană (cea "a
