Consiliul European a pregătit un proiect privind băuturile spirtoase, prin care se recunosc 17 produse cu denumire de origine controlată din România România va intra în lumea Consiliul European a pregătit un proiect privind băuturile spirtoase, prin care se recunosc 17 produse cu denumire de origine controlată din România România va intra în lumea alcoolurilor tari ale Uniunii Europene cu vreo 13 sortimente de alcool de fructe - ţuică - şi patru de vinars (echivalentul local al coniacul franţuzesc). Consiliul European a elaborat, recent, proiectul unei hotărâri privind băuturile alcoolice, în care reglementează, extrem de strict, modul de producere a fiecăreia din cele 48 de tipuri de spirtoase din cele 27 de state ale UE. Pălinca este considerată a aparţine strict spaţiului geografic românesc, iar o fişă tehnică va reglementa exact arealul producţiei. Totuşi, Ungaria are şi ea dreptul să utilizeze denumirea "palinka". Maramureşul şi Ţara Oaşului vin însă cu propriile băuturi, a căror denumire nu poate fi copiată: Horincă de Cămârzana sau Turţ de Maramureş. Din sudul României, UE ne-a omologat doar ţuica de Buzău, de Milcov şi de Argeş (denumită, neoficial, "ochii lui Dobrin"). Uniunea ne interzice însă să producem aceste băuturi din orice altceva decât alcool din fructe. Fişa europeană a spirtoaselor din fructe prevede că acestea trebuie să aibă o tărie de minimum 37,5%, să nu li se adauge niciun fel de arome, iar distilarea să păstreze un gust derivat din fructele utilizate. Uniunea Europeană ne-a mai recunoscut dreptul de a produce vinars cu denumirea de origine controlată - la Vaslui, Segarcea, Murfatlar, Târnave şi în Vrancea. Europa spirtoaselor Lista elaborată de UE arată că europenii au o fantezie cât se poate de bogată atunci când este vorba să producă alcool. În Italia se produce "Nocino", un lichior obţinut prin macerarea nucilor verzi. Danezii şi