Israelul are cel mai mare procent de cetăţeni originari din Romănia, aproximativ 10% din totalul populaţiei. Comunitatea romănească este a doua ca dimensiune, după cea rusă. Recent, echipa Jurnalului Naţional care s-a deplasat in Ţara Făgăduinţei a intălnit medici, arhitecţi, ingineri, oameni de cultură cu cariere strălucite, muncitori şi asistente sociale. Pe toţi aceştia ii leagă un singur lucru: demult sau mai recent, din motive diferite, ei sau părinţii lor au plecat din Romănia in căutarea unei alte vieţi.
Dintre toate statele lumii, Israelul are cel mai mare procent de cetăţeni originari din Romănia, aproximativ 10% din totalul populaţiei. Comunitatea romănească este a doua ca dimensiune, după cea rusă. Recent, echipa Jurnalului Naţional care s-a deplasat in Ţara făgăduinţei a intălnit medici, arhitecţi, ingineri, oameni de cultură cu cariere strălucite, muncitori şi asistente sociale. Pe toţi aceştia ii leagă un singur lucru: ei sau părinţii lor au plecat din Romănia, in căutatea unei alte vieţi.
Undeva la margine de Ierusalim, pe Har Hazikaron (Muntele Amintirii), pe mai multe hectare se intinde un complex muzeal ridicat intru amintirea evreilor ucişi in timpul celui de-al doilea război mondial. Yad Vashemul este o construcţie unică in lume. El nu este doar un muzeu, ci se doreşte a fi şi un cimitir simbolic pentru toţi acei ale căror urme pămănteşti s-au risipit in văzduh, o dată cu fumul degajat de crematoriile lagărelor naziste de concentrare. Pe ei, familiile nu au unde in altă parte să-i plăngă şi să le cultive amintirea. Yad Vashem a fost infiinţat in 1953, printr-o decizie a Knessetului (parlamentul statului Israel). Prima expoziţie, care cuprindea 183 de exponate, majoritatea documente, a fost deschisă in 1958. In timp, muzeul s-a mărit şi s-a diversificat. Vechea formă fusese programată să primească aproximativ 350.