Eruptia vulcanului Vezuviu din anul 79 D.Ch. a întrerupt dramatic viata orasului roman Pompei, alaturi de Herculanum si Stabiae. În momentul eruptiei, orasul Pompei avea o populatie de aproximativ 30.000 de locuitori si o istorie de câteva sute de ani. În câteva ore, întregul oras a fost acoperit cu lava si cenusa vulcanica, ce ulterior s-a întarit. Majoritatea locuitorilor orasului au murit nu arsi de lava, cum s-ar putea crede, ci gazati de emanatiile vulcanului. Avem si descrierea amanuntita a evenimentului, în doua scrisori ale lui Pliniu cel Tânar catre Tacitus; textul este emotionant. Pliniu a vazut eruptia de pe mare, (era în comanda flotei romane de la Misenum) si se gândea la tatal sau, plecat la Stabiae si la unchiul sau aflat în Pompei. Vor muri amândoi. Pliniu va fi el însusi intoxicat cu gaz, atunci când ia hotarârea foarte rapida de a se apropia de Pompei, pentru a vedea mai bine fenomenul si pentru a ajuta eventual pe cineva. Aici a vazut o multime de oameni în agonie, imagini pastrate în scrisorile sale.
Întregul areal a ramas o zona desertificata multe secole, pâna ce vegetatia a reusit sa creasca din nou. Practic, timp de 17 secole, întregul areal a fost nelocuit, pe multi km. Localnicii din Campania stiau ceva despre o veche eruptie si orasele acoperite, însa nimeni nu cunostea locul. Cercetarile arheologice au început cu pasi timizi în sec. XVIII, devenind hotarâtoare odata cu începutul sec. XX.
O vizita care
necesita mult timp
Atunci când te plimbi pe strazile Pompeiului, ai impresia ca orasul ar fi fost parasit doar cu o zi înainte. Cladirile s-au conservat incredibil de bine, datorita stratului gros de lava si de cenusa vulcanica întarita. Sunt case ( sau mai mult decât atât, "villae" romane) carora le lipseste doar acoperisul si obiectele interioare, personale sau de uz casnic- însa si acestea pot fi vazute la Muze
