La timpul trecut, despre un actor de exceptie: Adrian Pintea.
Irina Petrescu - "Ne-a lasat invaluiti de zambetul lui ingaduitor"
Adrian a fost artistul generos. Nimeni nu-l va putea ajunge si egala. A dat mereu tot ce a avut, fara urma de parcimonie, fara urma de calcul. Luciditatea sa cultivata i-a oferit un statut aparte, de cele mai multe ori invidiat cu osardie. Ravna invidiei celor marunti nu i-a umbrit insa nici o clipa stralucirea fruntii sau bogatia inimii.
A plecat, lasand in urma sufletul sau pereche, pe care il va veghea mereu, si pe noi toti, care l-am iubit, invaluiti de zambetul lui ingaduitor si tandru.
Marcel Iures - "Daca nu ne-am fi iubit atat de mult,
probabil ne-am fi invidiat"
Adrian Pintea... e incredibil ca nu mai este si e aproape ireal ca pot atat de repede vorbi la timpul trecut despre un om care pentru mine e inca viu. Am fost apropiati si am indraznit multe lucruri impreuna. Am dormit amandoi la clasa a doua de tren, pe suportul de bagaje, traversand Europa spre Anglia si inapoi. Am mancat din aceleasi conserve si am impartit aceiasi bani. Am fost o generatie sanatoasa, dar zgaltaita de sistem, tinuta precum chinezoaicele cu papuci prea stramti, ca sa le ramana piciorul mic. Comunistii au crezut ca si spiritele pot fi deformate. N-a fost asa.
Nu-mi mai amintesc cand l-am vazut prima oara, ci doar prima aparitie de dupa cortina, in lumina reflectoarelor. Nici nu era greu sa nu-l remarci. Era cu totul special. Era exceptional, si ar mai fi putut juca. Prea repede a plecat dintre noi. Un om minunat, care a facut mare efort in toate exigentele lui, care a cerut mereu mai mult de la sine. Era critic cu el si cu toata lumea. Dar si generos, in acelasi timp. Un amestec de forta si fragilitate, ca la orice artist adevarat. A fost parca ajutat si de Sus, stelele au fost la locul lor, mai
