- Diverse - nr. 117 / 19 Iunie, 2007 Au inceput examenele de licenta pentru studentii din anul IV de la Facultatea de Arta Teatrala din Targu-Mures, specializarea regie de teatru. Examenul consta in montarea unei piese de la A la Z, cu tot ce implica ea. Ma voi opri la spectacolul tanarului regizor Emil Velicu, ce a ales sa puna in scena una din piesele lui Marin Sorescu si anume Matca. Pot spune ca atat textul, cat si regizorul au lasat deschise portile imaginatiei spre o reprezentatie in care Irina (protagonista piesei interpretata de Szabo Ivona), sa sugereze scenic dimensiunea sa divina. Prezenta Irinei, dorinta de a nu avea un copil si apoi chinuriile nasterii sunt doar pretexte, caci esenta piesei se invarte in jurul sacrificiului ei pentru o lume mai buna. Ca tot am pomenit de nastere, copilul se naste viu sau mort, asta nu se stie exact, aceasta decizie e lasata la latitudinea publicului. Acest copil vazut ca simbol (unul moare, altul se naste) dar si ca ceva autentic (cursul normal al vietii) reprezinta tot ce-i bun si rau in viata. Toate problemele pleaca de la izolarea Irinei, caci de aici ia nastere nebunia ei. O izolare ce se poate spune ca face parte dintr-un sacrificiu pe care Irina trebuie sa-l duca la bun sfarsit, sacrificiu ce se refera la nasterea unui prunc. Poate nu neaparat sacrificiul o framanta pe ea, cat o incercare normala a vietii, aceea de a fi mama. La inceput, nu-si intelege menirea, incearca sa-si omoare copilul din pantec, insa dupa ce realizeaza ca acesta totusi misca il ia ca pe un semn ceresc. Ca orice pamantean, are indoieli: nu vrea sa inteleaga normalitatea vietii, a femeii care trebuie sa procreeze, sa dea viata. Prima data, apare negarea, vrea sa scape de aceasta ,,greutate in plus", dar apoi, cand simte cu adevarat un suflet pur in ea, se schimba totul. Dupa ce a nascut pruncul, Irina afirma: "Oi fi nascut nu un prunc, ci…ide